Ce ai spune daca ti-as propune sa stam pur si simplu, fara sa ne gandim la nimic, sa uitam ce am fost, ce suntem si sa nu ne mai facem probleme intrebandu-ne ce vom fi? Sunt sigura ca ai accepta pentru ca asta am visat mereu in zilele innorate de august, cand nu ploua dar picura, in noptile senine de decembrie cand, in locul ninsorii ne jucam cu amintiri si cum ai adauga tu, cu vise sau in diminetile de aprilie cand incercam sa iubim fiecare nor, fiecare raza de soare... Intradevar. Am visat asta. Mi-am dorit. Ne-am dorit impreuna dar azi am sa recunosc, intr-o zi speciala ca te-am tradat pentru ca oricat de boem ar parea eu nu vreau sa uit... Prefer sa-mi amintesc pur si simplu, spontan decat sa uit voluntar. Iti amintesti cand frigul ne facea sa visam impreuna, in statie la mare? Cand te-am vazut plangand si nu am putut sa te las pana nu te-am vazut in tranvaiul pe care-l urasc asa de mult fiindca ne desparte intodeauna? Sunt doar intrebari retorice, desigur, fiindca stiu ca sti...
Valorile, obiceiurile, amintirile, visele noastre prostesti imi formeaza viata iar eu, ti-am mai spus, imi iubesc viata. Sti la ce m-am gandit mai demult? Ca daca in momentul acesta m-as trezi si mi-as da seama ca tot cea am trait pana acum e un vis iar eu sunt un inger mi-ar parea rau...
Atunci hai sa nu ne para rau! Sa nu uitam nici impreuna, nici separat, nici macar pentru un moment! Sa ne amintim mereu ca pastram in suflet o viata... pentru tine, pentru noi, pentru ploaie...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
9 comments:
si eu imi iubesc atat de mult viata chiar daca o injur la fiecare rascruce, la fiecare sut in fund, la fiecare cap aplecat.dar...pentru ca am invatat cat de minunata e ploaia..acum o sa plangem mai putin si mai cu zambetul pe buze.:) si viata e mai frumoasa..
aaa...azi e 6. la multi adina!
atunci hai sa nu uitam.i-am spus adio copilului de 16 ani, dar adevarul e ca nu am putut sa-l las singur.pt ca el stie multe despre noi. el ar putea sa-mi povesteasca o multime de lucruri.
azi nu uitam nimic, pentru ca fiecare drum ne-a invatat pasii pe de rost, pentru ca ploaia ne cunoaste atat de bine, pentru ca umbrela e si ea un cer doar al nostru, din care ar trebui sa ploua.nu o sa uitam nimic, nici macar: If I lay here
If I just lay here
Would you lie with me and just forget the world?
pt toate astea luv u>:D<
o ploaie ce te face sa-ti amintesti, o ploaie care iti picura fiecare gand, in amintirea celuilalt. va uneste multe lucruri, sa inchinam pentru ploaie si pentru ganduri!
Frumos spus.
Did you saw Yume (Dreams) by Kurosawa?
apreciez ca esti printre putinii care au citit blogul si stiu ce inseamna yume... nu am vazut filmul dar cand voi avea ocazia il voi vedea.. multumesc de comment
:) nu stiu de ce, dar postul tau imi aminteste de closer si de blowers daughter 8->
Sa-l vezi, daca ai ocazia..
Iubesc ploaia pentru ca, atunci cand ploua, mediul participa la furtuna din sufletul meu. Urasc Soarele, caci viata nu este decat un dat metafizic care putrezeste la contactul cu caldul din afara sa... Imi place cum scrii, te-am trecut la blogroll.
Trimiteți un comentariu