M-am oprit la un stand cu carti si am rasfoit una din asa-numitele "carti in dar" frumos colorate si copertate. Nu stiu cum dar s-a deschis la o pagina cu un peisaj unde era scris cu litere de-o schioapa parca albastre "Esti ceea ce crezi" . M-a pus pe ganduri. Sunt ceea ce cred, in regula dar eu ce cred?
Care sunt acele principii pe care nu le voi incalca pentru nimic in lume? Am destule, as zice dar cum se face ca acum, cand vreau doar sa alcatuiesc o lista nu imi vine nici unul in minte? Si chiar de curand mi s-a spus ca trebuie sa ma trezesc din lumea asta a mea in care totul e bine. Nu ma intelege gresit, stiu ca realitatea nu e chiar buna, ca poate fii chiar groaznica uneori dar am invatat sa nu cred in noroc sau ghinion, pentru ca stiu ca fiecare nenorocire aduce ceva bun, sa cred ca maine va fi soare, sa vad ceva frumos in orice situatie.
Am scris "sa cred"? Ei bine daca ne luam dupa citat asta sunt, ceea ce cred. Ma voi multumi cu acest raspuns , voi cauta cat mai multe lucruri in care sa cred pentru a deveni ceea ce voi fi. O sa te dezamagesc, "acel cineva" spunandu-ti ca eu nu vreau sa ma trezesc. Pentru ca daca m-as trezi nu as mai crede si, implicit nu as mai fi eu. Cred in iubire si vreau sa fiu iubita, cred in frumos si il voi gasi in fiecare secunda, cred in vis si daca e nevoie voi visa mereu si in ultimul rand cred in mine! Lasa-ma sa cred in toate acestea doar ca sa stiu ca ma regasesc undeva.... poate persoanele ca mine nu au nevoie de ceas desteptator... pentru ca vor refuza chiar si atunci sa se trezeasca....